Proastele obiceiuri telefonice

Alexander Graham Bell a inventat telefonul in 1876, asa ca ai crede ca utilizatorii au dezvoltat o anumita eticheta relativ la acesta pana acum. Se presupune ca au dezvoltat deja simtul unei anumite biunivocitati. Dar proastele obiceiuri par sa se iteasca de peste tot si, odata cu venirea mobilului, se intampla si cand nu astepti sau nu ai chef de primit apeluri. Stii cand  ai o DEPENDENTA?

Telefonul de acasa

1. Obiceiurile telefonice proaste incep de acasa cu o persoana care raspunde cu un ‘Alo!‘ nervos, nu vorbeste clar, iti inchide in nas fara sa zica ‘La revedere‘ sau .. stii tu ce .. sau mananca sau se uita la tembelizor in timp ce vorbeste. O persoana care suna in momente necorespunzatoare–dimineata devreme, la ora mesei, noaptea tarziu–prezinta de asemenea o eticheta extrem de proasta.

Telefonul de serviciu

2. Obiceiurile proaste se manifesta si in afaceri, peste tot. Omul de afaceri care lasa telefonul sa sune .. si sa sune .. , in loc sa raspunda prompt are nevoie sa mai exerseze la acest capitol. La fel si cand nu are la indemana o foaie si-un creion sa-si ia notite cand, tot el, te suna.

Robotul telefonic

3. Obiceiurile proaste se pot extinde si la robotul telefonic sau la mesageria vocala. Mesajele dragute sunt greu de facut, iar sunatorii de afaceri de obicei nu le prea apreciaza. Mesajele lungi fac apelantul sa astepte prea mult sa-ti lase un mesaj. De obicei va inchide.

Alti sunatori

4. Si la celalalt capat al liniei poti gasi unele fenomene, al apelatului cu obiceiuri proaste. Un apel gresit primeste de obicei un raspuns iritat, nervos, in locul unuia politicos si amabil, intelegator. Poate cea mai mare ofensa este cand cel care suna este pus in asteptare pe perioade interminabile.

Telefoanele mobile

5. Proastele obiceiuri telefonice au intrat in mod vadit in peisaj de cand cu popularizarea celularelor. Sa vorbesti atat de tare este foarte deranjant pentru alti oameni, la fel cum sunt si tonurile de apel iritante si la volum mare. De asemenea, este deja atat de obisnuit sa sune celularul cuiva la un film sau spectacol, ceea ce iti f .. strica tot cheful!

Mancare sau taclale?

Povesteam cu o prietena despre preferintele abonationale ale fiecaruia, ce anume se mai poarta prin targ …

Eu am atatea minute, eu atatea, eu am mesaje de alea si de alea si asa mai departe. Dar totusi intrebarea ramane: De ce?

Crezul cocalarfon

Pentru a fi cat mai obiectivi cu putinta in stabilirea crezului, se impune necesitatea de a le acorda dreptul de a-si spune parerea si celor de pe cealalta parte a baricadei, si hanume:

• Urla Guta strans de puta cand ma suna o maimuta, aaa .. gorila,
• Cand raspund zic: “Deah, ce mai faci beeeey” sau “Alio“,
• Am grija sa vorbesc tare, sa stie toti ce combinator is io. Baaah, voi aia de peste drum, m-auziti bine beeei?
• Toate afacerile, zic TOATE, le rulez la terasa prin Gesem. Oricum nu se sesizeaza nimeni cum planuim sa-l ardem pe fraieru’ ala sau sa-i sparg dintii la alalalt ca nu mi-a dat banii de camata. Curva aia ti-o imprumut mai tarziu azi, ca oricum m-am saturat de ea. Stiti ce ma apreciaza toti prin jur?¹
• Cumpar telefoane cat mai mari si sclipicioase, sa se vada,
• Il tin in mana doar cu doua degete atunci cat sunt pe terasa sau la volanul vreunui mastodont (scuze, gipan sa inteleaga si tovarasii mei),
• Sunt cam surd, de obicei il dau pe hensfri si il ascult din lateral,
• Sunt expeeeert in celulare. Ce-i aia power-user?
• Nu-i citesc manualul, de ce exista linia de Help?
• Vorbesc in masina, un cot pe geam, unul pe volan, cu o mana tin telefonul, cu una fumez si cu una gesticulez aprig,
• Fiind expert, nu-l prea stiu folosi. In schimb dau bip!
• Il scot pe masa la agatat, poate nimereste ceva sub masa …

¹(nota editorului: e trist, dar lumea ii invidiaza, astia sunt modelele noastre)

Badarani

Asta mi-a placut, un nou exemplu cum se foloseste in mod “corect” telefonul ) De fete nu comentez, sunt altii care o fac mult mai bine

Alo, Gara? (II)

Alo, Gara? (II)

O alta zi, alta poveste.

Intre timp aflase si numele tuturor celor ce stateau in apartamentul de la etajul trei din Odobescu. L-a ginit pe Lupu: “Asta-i omu’ meu”, gandeste. Asteapta sa se faca tarziu. Trebuie sa fie tarziu, foarte tarziu. Oricum, stiti si voi ca nu se plictiseste, isi gaseste o [placuta ocupatie] si amana operatiunea pe mai tarziu.

[Dupa 6 ore ...]

“Alo? Alo, gara? Cand pleaca acceleratul de Iasi?”

“Iara? …”

“Poftim? Cand pleaca domnule acceleratu’?”

In receptor se auzea doar tonul. Formeaza din nou. Raspunde o voce pusa pe scandal:

“DA”

“Lupule, tu esti?”, intreaba.

Celelalt ceva mai potolit: “Da, cine e?”

“Te sun sa intreb: Ai idee cand pleaca acceletu’ de Iasi mai?”, si se prapadeste de ras.

Nu redau aici injuraturile care urmara, insa la a treia incercare a intrat direct tonnul de post in deranjament.

Io aveam telefonul inchis.

O alta zi, alta poveste.

Intre timp aflase si numele tuturor celor ce stateau in apartamentul de la etajul trei din Odobescu. Il ginise pe Lupu: ‘Asta-i omu’ meu‘, gandeste si se umple camera de lumina draconica ce se revarsa cand scoate la iveala coltii de vampir intr-un zambet irezistibil: ‘L-am, prins de oo‘. Asteapta sa se faca tarziu. Trebuie sa fie tarziu, foaaarte tarziu. Oricum, stiti si voi ca nu se plictiseste, isi gaseste o placuta ocupatie si amana operatiunea pe mai tarziu.

Alo, gara (I)?

Eram studenti, si n-aveam somn. Eram in perioada de experimentat tot ce-i nou. Eram doar noi, si toti ceilalti. Ce misto eram…

Mai tineti minte raposatul mIRC? Ala care seamana cu numeroasele servicii de mesagerie instanta din zilele noastre.  Acel Twitter prafuit al vremurilor apuse, cu sute de utilizatori intr-o asa numita camera, care mai de care mai interesanti in banalitatea lor. Puteai alege orice nume te tuna pe moment. Sa faci ce vrei, iar maine esti un om nou.

Noi l-am dezvoltat sa stiti. Noi l-am promovat, noi am investit in el noptile si unghiile care s-au tocit pe tastatura. Unde erau faimoasele retele de socializare daca nu eram noi? Facebook, MySpace si Hi5 erau doar prin baruri, ultimul poate o trupa de vara. Twitter era un cuvant extraterestru.

Aici incepe totul, dupa o lunga noapte de vorbareala si atatea victime feminine cazute prada lui Zorro cel mircos si cu degete de pianist, se plictiseste de vrajeala pe la ora patru in dimineata cand canta pentru prima oara cocosii si urla foamea in stomacul armasarului. Interesul ii cade in buda si cauta un alt mijloc de socializare distractiva, asa un pic, inainte sa puna capul pe perna. Asa ca pune mana pe telefon, si suna un prieten.

Sava, tu esti?

Era o zi de vara cand sesiunea era in toi si fetele nu se gandeau la noi.

- Salut Sava, ce mai faci? Cum te-ai distrat aseara? vine intrebarea prietenului meu, pe culoarul facultatii, in timp ce asteptam sa intram la curs.

Povestea se intampla cu o zi inainte, cand, plictisit ca de obicei, pune mana pe telefon si suna:
“Alou, sunt vecinul dedesubt“, zice cu o privire malefica in ochi, care ii scapa interlocutorului sau.
“Da, spuneti“, vine si raspunsul.
“Bai, dati in pula mea muzica aia mai incet, ca nu pot sa dorm. Io ma scol devreme ca tre’ sa muncesc, n-o frec ca voi toata ziua“, zice din nou intr-un larg zambet, stapanindu-si cu dibacie vocea si sa nu pufneasca in ras.

Si altii ii iubesc

In metrou, un domn la cam 34 de ani, un accent de moldovean; ma uit la el si imi dau seama ca imaginea lui ma duce cu gandul la un muncitor de prin Italia/Spania.
Vorbeste tare si cu patima. Mai mult …

Cu numar ascuns

Zambesc in timp ce scriu asta pentru ca a fost foarte amuzant.
Am primit azi pe la 16:20 un telefon cu praivat nambar. Nu sunt sclifo’ de-ala care nu raspunde la private no. sau la numere pe care nu le are in agenda asa ca am raspuns, din fericire.

O voce de femeie, care parea inregistrata, fara zgomot de fundal, fara nimic.

“Cine e?” zice ea
“Dar dumneavoasta m-ati sunat”
Si apoi incepe sa injure  “nenorocitilor, jegosilor, cacatilor, porcilor, v-ati batut joc de fata, fata mare, idiotilor, imputitilor…

Vezi continuarea.